Federatia Internaţionala de Diabet (IDF) a lansat prima campanie video-animata,
aducand fapte si cifre convingătoare despre diabetul zaharat.
Astfel a invitat pe toti telespectatorii sa ia o poziţie activă in ceea ce priveste diabetul în 2011.
4 milioane anual.....
Intitulat "Legea privind diabetul", acest apel video, este un instrument de sensibilizare cheie in activitatea IDF in perioada premergatoare Reuniunii ONU (Reuniunea la nivel inalt privind bolile netransmisibile) din luna septembrie si după aceea, pentru Ziua Mondiala a Diabetului din noiembrie, precum si World Congress of Diabet din decembrie.
Acest clip este în prezent disponibil in limbile engleza, franceza si spaniola. Deasemenea, va fi disponibil in curand in araba si chineza.
IDF vrea ca lumea să stie că viitorul bolnavului de diabet se afla in mainile noastre.
"Stim ce sa facem - avem dovezi, avem solutii rentabile, avem instrumentele şi avem
competente.
In Romania, aproximativ 1,25 de milioane de oameni (statistica 2010), sufera de diabet, dar doar 481.000 sunt luaţi în evidenta de Casa nationala a asigurărilor de sanatate, potrivit datelor CNAS. In plus, 30% dintre persoanele care sufera de diabet nu sunt diagnosticate.
miercuri, 25 mai 2011
marți, 24 mai 2011
Healthy Eating Food Pyramid
|
Despre neuropatia diabetica
Neuropatia diabetica reprezinta afectarea nervilor de obicei intalnita in diabet. In timp, hiperglicemia (nivelul crescut al zaharului din sangele pacientilor cu diabet) poate afecta nervii din intregul corp. Exista mai multe tipuri de neuropatie diabetica.
Neuropatia periferica rezulta din afectarea sistemului nervos periferic. Aceasta duce la scaderea sensibilitatii dureroase, tactile, termice si vibratorii in anumite parti ale corpului si poate uneori sa afecteze capacitatea de miscare si forta musculara. Cel mai frecvent afecteaza picioarele (laba piciorului si gambele) si poate contribui la aparitia unor probleme serioase cum ar fi ulcerele, infectiile sau deformari osoase si articulare. Este cea mai frecventa forma de neuropatie diabetica.
Neuropatia autonoma (vegetativa) este rezultatul afectarii sistemului nervos autonom. Acesti nervi sunt implicati in controlul functiilor involuntare ale corpului cum ar fi bataile inimii, tensiunea arteriala, transpiratia, digestia, functia renala si cateva aspecte legate de functia sexuala. Si aceasta este o forma frecventa de neuropatie diabetica.
Neuropatia focala afecteaza un singur nerv, cel mai frecvent la nivelul incheieturii mainii, coapsei sau piciorului. De asemenea poate afecta nervii de la nivelul spatelui si toracelui anterior precum si pe aceia care controleaza musculatura oculara. Adesea se produce in conditii de comprimare sau strivire (pensare) a nervilor, ca de exemplu sindromul de canal carpian (consecinta a comprimarii nervului median la nivelul incheieturii mainii). Totusi sindromul de tunel carpian apare frecvent la persoanele care au diabet dar nu au neuropatie focala. Neuropatia focala de obicei apare brusc si este cea mai rara forma de neuropatie diabetica.
Neuropatia periferica rezulta din afectarea sistemului nervos periferic. Aceasta duce la scaderea sensibilitatii dureroase, tactile, termice si vibratorii in anumite parti ale corpului si poate uneori sa afecteze capacitatea de miscare si forta musculara. Cel mai frecvent afecteaza picioarele (laba piciorului si gambele) si poate contribui la aparitia unor probleme serioase cum ar fi ulcerele, infectiile sau deformari osoase si articulare. Este cea mai frecventa forma de neuropatie diabetica.
Neuropatia autonoma (vegetativa) este rezultatul afectarii sistemului nervos autonom. Acesti nervi sunt implicati in controlul functiilor involuntare ale corpului cum ar fi bataile inimii, tensiunea arteriala, transpiratia, digestia, functia renala si cateva aspecte legate de functia sexuala. Si aceasta este o forma frecventa de neuropatie diabetica.
Neuropatia focala afecteaza un singur nerv, cel mai frecvent la nivelul incheieturii mainii, coapsei sau piciorului. De asemenea poate afecta nervii de la nivelul spatelui si toracelui anterior precum si pe aceia care controleaza musculatura oculara. Adesea se produce in conditii de comprimare sau strivire (pensare) a nervilor, ca de exemplu sindromul de canal carpian (consecinta a comprimarii nervului median la nivelul incheieturii mainii). Totusi sindromul de tunel carpian apare frecvent la persoanele care au diabet dar nu au neuropatie focala. Neuropatia focala de obicei apare brusc si este cea mai rara forma de neuropatie diabetica.
Complicatii ale diabetului zaharat
Toate tipurile de diabet au simptome și complicații similare. Hiperglicemia poate duce la deshidratare și cetoacidoză. Complicațiile de termen lung sunt de ordin vascular și neurologic. Problemele vasculare sunt de 2 tipuri: macrovasculare și microvasculare; cele macrovasculare sunt reprezentate de maladia cardiovasculară (infarct, angină) și accidentul vascular cerebral (AVC); problemele microvasculare sunt nefropatia diabetică, gravă maladie renală și retinopatia diabetică (problemă care constă într-o alterare continuă și uneori brutală a retinei, fapt care poate conduce la orbire. Tot de natură microvasculară este și impotență provocată de diabetul necontrolat, ca și o parte dintre problemele piciorului diabetic, care se manifestă printr-o lentoare a vindecării plăgilor pe extremități, infecții repetate și dificil de tratat, cangrenă cu risc de amputare, etc. O altă categorie de complicații tardive ale diabetului sunt cele de ordin neurologic, anume neuropatia diabetică. Aceasta se manifestă prin pierderea senzației, simțului, în membrele inferioare (picioare) și dureri neuropatice (senzații de durere, arsură, în picioare, fără cauze imediate externe). Despre neuropatia diabetica va voi detalia in curand.
Care sunt tipurile de diabet?
Cele trei tipuri de diabet sunt:
- diabetul de tip 1;
- diabetul de tip 2;
- diabetul gestational (de sarcina).
Diabetul de tip 1
Diabetul de tip 1 este o boala autoimuna. O boala autoimuna apare atunci cand sistemul de aparare al organismului (sistemul imunitar), al carui rol este de aparare antiinfectioasa, se intoarce impotriva unei parti a organismului. In diabet, sistemul imun ataca celulele beta producatoare de insulina, aflate in pancreas, si le distruge. Astfel, pancreasul produce insulina in cantitati mici sau deloc.
O persoana care are tipul 1 de diabet trebuie sa ia insulina in fiecare zi pentru a putea supravietui. In prezent, oamenii de stiinta nu stiu exact ce anume face ca sistemul imun al organismului sa atace celulele beta, dar se considera ca sunt implicati factori autoimuni, genetici si de mediu, posibil si virali.
Tipul 1 de diabet apare la aproximativ 5 pana la 10 % din totalul cazurilor de diabet. Se dezvolta, cel mai adesea, la copii si adulti tineri, dar poate apare la orice varsta. Simptomele diabetului de tip 1 apar de obicei dupa o perioada scurta, desi distrugerea celulelor beta poate aparea cu cativa ani inainte. Simptomele includ cresterea senzatiei de sete si a mictiunilor, senzatie de foame permanenta, pierdere in greutate, tulburarea vederii si oboseala extrema. Daca nu este diagnosticata si tratata cu insulina, o persoana cu diabet de tip 1 poate ajunge la coma diabetica, amenintatoare de viata, cunoscuta sub numele de ceto-acidoza diabetica.
Diabetul de tip 2
Cea mai frecventa forma de diabet este diabetul de tip 2. Aproximativ 90-95% din totalul persoanelor cu diabet au diabet de tip 2. Aceasta forma de diabet se asociaza cu varsta mai inaintata, obezitate, antecedente familiale de diabet, antecedente personale de diabet gestational, inactivitate fizica si etnie. Aproximativ 80% din persoanele cu diabet de tip 2 sunt supraponderale.
Diabetul de tip 2 este din ce in ce mai des diagnosticat la copii si adolescenti. Aproximativ 3700 de persoane cu varsta sub 20 de ani sunt diagnosticate cu diabet conform cercetarilor din anii 2002-2003.
Atunci cand este diagnosticat diabetul de tip 2, de obicei, pancreasul produce suficienta insulina, dar din cauze inca necunoscute, organismul nu poate folosi eficient insulina, situatie denumita rezistenta la insulina. Dupa cativa ani, secretia de insulina scade. Consecinta este aceeasi ca in diabetul de tip 1 – cantitatea de glucoza creste in sange si organismul nu poate folosi eficient aceasta principala sursa de combustibil a sa.
Simptomele diabetului de tip 2 se dezvolta gradat. Debutul sau nu este la fel de brusc ca in diabetul de tip 1. Simptomele pot include oboseala sau greturi, mictiuni frecvente, sete neobisnuita, pierdere in greutate, tulburari de vedere, infectii frecvente si vindecari lente ale ranilor sau plagilor. Unele persoane nu au nici un simptom.
Diabetul gestational
Diabetul gestational apare in timpul sarcinii. Asemenea cu diabetul de tip 2, apare mai frecvent la americanii africani, indieni, hispanici si la femeile cu antecedente familiale de diabet. Femeile care au avut diabet gestational au un risc de 20 pana la 50 % de a dezvolta tipul 2 de diabet in urmatorii 5-10 ani.
- diabetul de tip 1;
- diabetul de tip 2;
- diabetul gestational (de sarcina).
Diabetul de tip 1
Diabetul de tip 1 este o boala autoimuna. O boala autoimuna apare atunci cand sistemul de aparare al organismului (sistemul imunitar), al carui rol este de aparare antiinfectioasa, se intoarce impotriva unei parti a organismului. In diabet, sistemul imun ataca celulele beta producatoare de insulina, aflate in pancreas, si le distruge. Astfel, pancreasul produce insulina in cantitati mici sau deloc.
O persoana care are tipul 1 de diabet trebuie sa ia insulina in fiecare zi pentru a putea supravietui. In prezent, oamenii de stiinta nu stiu exact ce anume face ca sistemul imun al organismului sa atace celulele beta, dar se considera ca sunt implicati factori autoimuni, genetici si de mediu, posibil si virali.
Tipul 1 de diabet apare la aproximativ 5 pana la 10 % din totalul cazurilor de diabet. Se dezvolta, cel mai adesea, la copii si adulti tineri, dar poate apare la orice varsta. Simptomele diabetului de tip 1 apar de obicei dupa o perioada scurta, desi distrugerea celulelor beta poate aparea cu cativa ani inainte. Simptomele includ cresterea senzatiei de sete si a mictiunilor, senzatie de foame permanenta, pierdere in greutate, tulburarea vederii si oboseala extrema. Daca nu este diagnosticata si tratata cu insulina, o persoana cu diabet de tip 1 poate ajunge la coma diabetica, amenintatoare de viata, cunoscuta sub numele de ceto-acidoza diabetica.
Diabetul de tip 2
Cea mai frecventa forma de diabet este diabetul de tip 2. Aproximativ 90-95% din totalul persoanelor cu diabet au diabet de tip 2. Aceasta forma de diabet se asociaza cu varsta mai inaintata, obezitate, antecedente familiale de diabet, antecedente personale de diabet gestational, inactivitate fizica si etnie. Aproximativ 80% din persoanele cu diabet de tip 2 sunt supraponderale.
Diabetul de tip 2 este din ce in ce mai des diagnosticat la copii si adolescenti. Aproximativ 3700 de persoane cu varsta sub 20 de ani sunt diagnosticate cu diabet conform cercetarilor din anii 2002-2003.
Atunci cand este diagnosticat diabetul de tip 2, de obicei, pancreasul produce suficienta insulina, dar din cauze inca necunoscute, organismul nu poate folosi eficient insulina, situatie denumita rezistenta la insulina. Dupa cativa ani, secretia de insulina scade. Consecinta este aceeasi ca in diabetul de tip 1 – cantitatea de glucoza creste in sange si organismul nu poate folosi eficient aceasta principala sursa de combustibil a sa.
Simptomele diabetului de tip 2 se dezvolta gradat. Debutul sau nu este la fel de brusc ca in diabetul de tip 1. Simptomele pot include oboseala sau greturi, mictiuni frecvente, sete neobisnuita, pierdere in greutate, tulburari de vedere, infectii frecvente si vindecari lente ale ranilor sau plagilor. Unele persoane nu au nici un simptom.
Diabetul gestational
Diabetul gestational apare in timpul sarcinii. Asemenea cu diabetul de tip 2, apare mai frecvent la americanii africani, indieni, hispanici si la femeile cu antecedente familiale de diabet. Femeile care au avut diabet gestational au un risc de 20 pana la 50 % de a dezvolta tipul 2 de diabet in urmatorii 5-10 ani.
Ce este diabetul zaharat?
Diabetul este o tulburare a metabolismului (metabolismul inseamna procesele prin care organismul nostru utilizeaza mancarea digerata pentru crestere si pentru obtinerea energiei). Majoritatea alimentelor pe care le ingeram sunt descompuse pana la glucoza, care este forma sub care exista zaharul in sange. Glucoza este principala sursa de combustibil pentru organism.
Dupa digestie, glucoza trece in fluxul sangvin, acolo unde este folosita de catre celule pentru crestere i pentru obtinerea energiei. Pentru ca glucoza sa poata patrunde in interiorul celulelor este nevoie de prezenta insulinei.Insulina este un hormon produs de pancreas, care este o glanda de dimensiuni mari aflata in spatele stomacului.
Atunci cand mancam, pancreasul produce in mod automat cantitatea adecvata de insulina pentru a deplasa glucoza aflata in sange, in interiorul celulelor noastre. La persoanele cu diabet, totusi, pancreasul fie produce prea putina insulina sau chiar deloc sau celulele nu raspund in mod adecvat la insulina care este secretata. Astfel, organismul pierde principala sa sursa de combustibil, chiar daca sangele contine cantitati mari de zahar.
Dupa digestie, glucoza trece in fluxul sangvin, acolo unde este folosita de catre celule pentru crestere i pentru obtinerea energiei. Pentru ca glucoza sa poata patrunde in interiorul celulelor este nevoie de prezenta insulinei.Insulina este un hormon produs de pancreas, care este o glanda de dimensiuni mari aflata in spatele stomacului.
Atunci cand mancam, pancreasul produce in mod automat cantitatea adecvata de insulina pentru a deplasa glucoza aflata in sange, in interiorul celulelor noastre. La persoanele cu diabet, totusi, pancreasul fie produce prea putina insulina sau chiar deloc sau celulele nu raspund in mod adecvat la insulina care este secretata. Astfel, organismul pierde principala sa sursa de combustibil, chiar daca sangele contine cantitati mari de zahar.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
